Veaceslav Ciornîi

Președintele Comunității de Practici în Agricultura inteligentă Climatic. Pioner al agriculturii conservative. Practică agricultura conservativă începând cu anul 2008. Cultivă diverse plante, inclusiv grâu de toamnă, secară, porumb, floarea-soarelui, rapiță, mazăre și soia. În ultimii patru ani a încadrat amestecurile de culturi de acoperire în asolament. Viziunea sa asupra agriculturii conservative include nu doar sporirea eficienței economice, ci și conservarea solului pentru generațiile viitoare.

Vasile Dânga

Împreună cu fratele Andrei gestionează o gospodărie în Ștefan Vodă, a adoptat agricultura conservativă ca răspuns la seceta din 2020. În prezent, practică diverse culturi, inclusiv grâu de toamnă, porumb, floarea-soarelui, rapiță și mazăre. Vasile Dânga vede perspectiva dezvoltării agriculturii în adaptarea la schimbările climatice prin practicarea agriculturii conservative/regenerative şi biologizare.

Corneliu Morei  

Fermier din raionul Soroca, membru foarte activ al Comunității de practici în AIC. Practică Agricultura Conservativă din anul 2019. Cultivă porumb, floarea soarelui, grâu de toamnă și soia. Planifică să introducă mazărea de toamnă și culturile de acoperire pe suprafețele cultivate anterior cu culturi de toamnă. Obiectivele sale principale în implementarea agriculturii conservatoare includ ameliorarea sănătății solurilor și obținerea eficienței economice în producția culturilor agricole. 

Tigai Ion  

Fermier tânăr din raionul Ștefan Vodă care după seceta din 2020 pas cu pas implementează agricultura conservativă. Cultivă grâu de toamna, floarea soarelui, porumb boabe, rapița de toamnă și orz de toamnă. Planifică introducerea inul și sorgul. În condițiile climatice specifice zonei sale, Tigai consideră că no-till-ul este singura soluție pentru supraviețuire în contextul schimbărilor climatice. Argumentează că fiecare câmp necesită o abordare individuală pentru a implementa cu succes agricultura conservativă.

Railean Andrei

Fermier tânăr din raionul Stefan Vodă, satul Semionovca. A adoptat principiile agriculturii conservatoare începând cu anul 2017, inițial pe o jumătate din suprafața gospodăriei, extinzându-le în întregime în 2018. Cultivă porumb, floarea soarelui, grâu de toamnă, rapița, mazărea şi soia. Toate culturile le cultiva la distanța dintre rânduri de 50 cm. Trecerea la îngrășăminte lichide şi optimizarea nutriției plantelor se numără printre acțiunile viitoare. Supraviețuiește în condiții de secetă severă doar datorită agriculturii conservative, remarcă Andrei Railean.

Gheorghe Panfil

Fermier din raionul Dondușeni. Pionier al agriculturii conservative, începând cu anul 2004, acesta a adoptat inițial tehnica de mini till, evoluând ulterior la no till în perioada 2010-2011. În ceea ce privește asolamentul cu sfeclă pentru zahăr, el practică simultan atât mini till, cât și no till. Cultivă porumb, rapiță, sfeclă pentru zahăr , floarea soarelui, grâu de toamnă, soia, mazărea verde şi fasola. Cultivă culturi de acoperire. Planifică cultivare amestecurilor de culturi de leguminoase pentru a spori cantitatea de azot fixat din aer. Prin adoptarea tehnologiilor conservative, fermierul evidențiază că reușește să supraviețuiască în condițiile schimbărilor climatice.

Dumitru Gaidău

Împreună cu feciorul Mihail gestionează gospodăria în r-nul Râșcani, practică agricultura conservativă începând cu anul 2021. Cultivă diverse plante, inclusiv grâu de toamnă, porumb, floarea-soarelui, muștar, in, rapiță, soia, mazăre și lucernă. Intercalează culturile leguminoase cu cele ne leguminoase pentru asigura culturile cu azot atmosferic. Totul este posibil de realizat, important să recunoști erorile proprii şi să mergi înainte, consideră Dl Gaidău.

Vitalie Ciobanu

Vitalie Ciobanu, fermier din raionul Cimișlia, a adoptat agricultura conservativă în 2020 ca răspuns la seceta din acel an. În prezent, cultivă o varietate de plante, printre care se numără grâu de toamnă, porumb, floarea-soarelui și rapița. Planifică introducerea culturilor de acoperire. Susține că, în contextul secetelor din anii trecuți, întreprinderile agricole care nu adoptă practici precum no-till riscă să se confrunte cu falimentul.

Bodarev Dumitru 

Fermier tânăr din raionul Ceadâr Lunga, care a implementat agricultura conservativă pe întreaga suprafață cultivată treptat, în perioada anilor 2019 - 2022. Cultivă porumb, floarea soarelui, grâu de toamnă, in, mazăre, lucernă, orz. Planifică introducere culturilor de acoperire în anii ce urmează. El afirmă că cheia succesului în agricultura conservativă constă în dorința și înțelegerea sistemului, iar restul devine posibil. 

Dincov Emanuil

Fost agronom în gospodăria colectivă din localitatea natală, raionul Cedâr- Lunga. Activează în agricultură din 1977. În anul 2011, a decis să înființeze o gospodărie proprie. Începând cu anul 2020, a adoptat principiile agriculturii conservatoare pe întreaga suprafață cultivată. Cultivă porumb, floare soarelui, orz de toamna, grâu de toamnă, in şi rapiță. Din anul 2022 începe cultivarea culturilor de acoperire. Vorbind despre cele realizate în ultimii ani, fermierul subliniază importanța reducerii cu peste 50% a cantității de motorină utilizată.

Belotaci Valeriu

Fermier cu o experiență de o viață dedicată agriculturii în raionul Ștefan Vodă. Evaluează diferite tehnologii şi după seceta din 2020 trece la agricultura conservativă. Cultivă grâu de toamnă, floarea soarelui, porumb boabe, rapița de toamnă, mei şi altele mai puțin răspândite. Planifică introducerea culturile de acoperire pe o suprafață mai mare de 800 ha. Trebuie de continuat promovarea şi implementarea, ca fiecare fermier să înțeleagă şi să facă schimbările în gospodăria sa, considera D. Belotaci.

Zmeu Ştefan

Tânăr fermier din r-ul Anenii Noi, care regretă că nu a studiat agronomia la facultate dar iubește nespus agricultura. Din toamna anului 2020 implementează agricultura conservativă. Cultivă floarea soarelui, porumb, grâu de toamnă, orz de toamnă, rapița si mazăre. Fermierul planifică extinderea suprafeței dedicate cultivării mazării și a culturilor de acoperire. Consideră că aceasta este direcția viitorului și exprimă regretul că doar un număr limitat de fermieri adoptă acest sistem. Fermierul subliniază că, dacă am avea mai mulți practicieni, am putea beneficia de o experiență colectivă mai bogată.